Problemele scolarilor

Problemele scolarilor

Raspunsuri si solutii

publicat de Kidspots

Fluctuatiile in activitatea scolara sunt normale pentru copii.  O relatie buna intre parinti si scoala, respectiv profesori, va permite sa identificati din timp problemele scolarilor, sa recunoasteti si sa gasiti cat mai repede solutii.  Problemele scolarilor cele mai frecvente se refera la performanta scolara scazuta, lipsa motivatiei de a studia, lipsa motivatiei pentru a merge la scoala sau relatii deficitare intre scolari si colegii acestora sau profesori.  Problemele pot avea intensitati variabile, de la mici nemultumiri si pana la situatii grave, iar durata acestora variaza de asemenea de la copil la copil.  Indiferent de durata si intensitate, problemele scolarilor au impact negativ asupra modului in care acestia se raporteaza la scoala, si la ei insisi.

O situatie din ce in ce mai frecventa este aceea in care copiii nu mai vor sa mearga la scoala, sau chiar o urasc, asemeni temelor pe care refuza sa le faca. Surprinzator, de multe ori motivul pentru care copiilor nu le place scoala sunt chiar parintii.  Poate fi vorba de atitudinea parintilor fara de scoala si cadre didactice (comentarii negative), sau o igiena de viata deficitara (da, un program zilnic echilibrat este esential!), sau de situatii precum copiii rasfatati, hiperprotejati sau suprastimulati. Exista insa si situatii obiective care ii pot face pe cei mici sa nu faca fata cerintelor scolare, ducand implicit catre refuzul acestora de a merge la scoala (deficiente seonzoriale, tulburari emotionale, anxietate, etc). Dar oricare ar fi motivele pentru care copilului nu ii place sa mearga la scoala, identificarea corecta si timpurie a acestora (chiar de la primele semne) si oferirea suportului adecvat, inclusiv din partea parintilor si cadrelor didactice, poate face diferenta intre reusita si esec in viata.

Inceperea scolii este prilej de multe intrebari si ingrijorari atat pentru parinti cat si pentru copii. Daca in plus fata de emotia fireasca a unui nou inceput in viata copilului intervin si schimbari majore – ca de exemplu invatatoare sau profesori noi, mutarea copilului intr-o alta scoala, sau schimbari importante in familie si viata personala – lista motivelor pentru care un copil s-ar putea simti ingrijorat devine mult mai lunga. Parintii isi pot insa ajuta copilul sa treaca mai usor peste perioada fireasca de adaptare a inceputului de an scolar (vedeti cateva sfaturi utile in acest sens, oferite de psihologul educational Monica Bolocan, realizatorul rubricii Pastila de psihologie).

O alta situatie frecventa este reprezentata de problemele de invatare. Orice copil – si chiar persoana adulta – are probleme de invatare din cand in cand. Atunci cand aceste probleme sunt prezente tot timpul (pe o perioada de monitorizare de cel putin 6 luni) si afecteaza performanta copilului pe mai multe domenii de dezvoltare sau arii curriculare, parintii ar trebui sa-si faca griji. Tulburarile de invatare trebuie sa fie diferentiate de variatiile normale in performanta scolara sau de dificultatile datorate lipsei de posibilitati, stilului pedagogic defectuos al cadrelor didactice sau factorilor culturali. De asemenea, in diagnosticul acestor tulburari trebuie eliminata intai cauza unor deficite senzoriale (de auz sau de vaz) sau a unor conditii neurologice specifice.

Dificultatile de invatare acompaniaza frecvent alte tulburari (ex: ADHD, tulburari de comunicare, tulburari de dezvoltare, tulburari afective si emotionale etc), parintii ar trebui sa monitorizeze cu grija evolutia copilului si sa se adrezese unui specialist (psiholog educational sau clinician. Cu cat se intervine mai devreme (ideal, pana in 6 ani), cu atat cresc sansele de remediere a tulburarilor specifice de invatare. Vedeti carea sunt aspectele la care trebuie sa fie atenti parintii copiilor de varsta prescolara sau scolara mica.

Parintii trebuie sa inteleaga ca exista motive obiective si serioase pentru care unii copii, in ciuda unei minti cateodata sclipitoare, nu pot sa performeze in sarcini aparent simple cum sunt calculul matematic, cititul si scrisul, avand dificultati de invatare. Este vorba despre dizabilitatile specifice de invatare, mai exact dislexia (tulburarea cititului), discalculia (tulburarea de calcul matematic) si disgrafia (tulburarea scrisului). Aceste dizabilitati sunt consecinta unui tipar atipic de functionare neurologica, si nu reprezinta “o boala”. In consecinta, nu pot fi tratate medicamentos, dar pot fi compensate prin terapie educationala specifica. Nedepistarea la timp (in clasele primare) a acestor dificultati are efecte emotionale devastatoare asupra copilului, ducand la frustrare, blocaj emotional, stima de sine scazuta, anxietate, depresie si, in timp, la sentimentul de ura fata de scoala si invatatura. Psihologul clinician si educational Monica Bolocan a evidentiat cateva semne care ar putea indica – alaturi de alte aspecte cognitive si comportamentale – prezenta unei dizabilitati specifice de invatare

Dintre toate disciplinele scolare, Matematica este cea care da dureri de cap cel mai frecvent atat copiilor cat si parintilor, fiind extrem de importanta si necesara in aproape toate domeniile de activitate. Unii copii au o inclinatie naturala catre cifre, calcule si rezolvare de probleme, abilitatile lor precoce fiind vizibile inca de la gradinita, in timp ce allti copii au dificultati de intelegere si operare cu conceptele matematice care devin vizibile la scoala, in general incepand de prin clasa ... (citeste continuarea pe site-ul Psiholog-Pentru-Copii)

Comments are closed.

error: Continutul nu poate fi copiat !!! Toate drepturile sunt rezervate.