Ce este DISLEXIA?
Dislexia – sau tulburarea cititului – face parte din grupul „tulburarilor specifice de invatare”(TSI) ce au la baza o disfunctie neuro-biologica care afecteaza dezvoltarea capacitatii de a citi. Un copil poate fi diagnosticat ca fiind dislexic abia spre finalul clasei a II-a, dupa ce a parcurs invatarea tuturor literelor. Copiii cu forme usoare de dislexie - si mai ales cei cu inteligenta peste medie care reusesc sa compenseze partial dificultatile pe care le au - pot trece neobservati pana prin clasa a IV-a, cand asteptarile privind fluenta si comprehensiunea cititului intrec performata lor. Dislexia poate afecta atat corectitudinea (decodarea si pronuntarea corecta a literelor si silabelor) cat si fluenta (rapiditatea) si comprehensiunea (intelegerea) cititului.
Ce NU este dislexia?
Pentru a lua in consideratie diagnosticul de „dislexie”, este nevoie sa fie intai eliminate alte cauze ale performantei scazute a copilului in invatarea cititului, mai exact:
- Nivelul sau cognitiv (IQ) sa fie normal
- Performanta sa scolara sa nu fie afectata de un mediu familial si social defavorizant, de lipsa stimularii adecvate sau de alte aspecte culturale (ex: necunoasterea suficienta a limbii) sau chiar de simpla lipsa motivatiei interne pentru a invata
- Copilul sa nu sufere de o afectiune medicala, tulburare psihiatrica (ex: depresie, anxietate, etc) sau neurologica (ex: epilepsie, afectiuni organice cerebrale etc) cu impact general asupra capacitatii sale de invatare
- Dificultatile de invatare sa nu se datoreze unor deficite senzoriale (vizuale, auditive, motorii)
Important de retinut!
Dislexia, ca si celelalte TSI, NU depinde de nivelul de inteligenta. Chiar si copiii cu inteligenta superioara sau supradotati pot avea tulburari specifice de invatare, datorita faptului ca, in cazul TSI, este vorba doar de afectarea unor capacitati partiale specifice (anumite functii cognitive) in timp ce abilitatile adaptative generale sunt nealterate.
Copilul dislexic are o integrare scolara si sociala normala, problemele lui aparand doar atunci cand trebuie sa citeasca. Numai reactia nepotrivita a celor din jur si catalogarea sa gresita ca „lenes”, „prost” sau „rau-intentionat” poate duce la probleme de adaptare scolara.
Prin urmare in TSI nu este vorba despre afectarea simultana atat a intregii capacitati de invatare cat si a functionarii adaptative (cum este cazul in retardul cognitiv sau tulburarile de spectru autist). Astfel, in TSI afectarea capacitatilor partiale de invatare poate aparea la nivelul dezvoltarii slabe a abilitatilor motorii fine sau grosiere, a posturii, echilibrului si orientarii in spatiu, la nivelul orientarii in schema corporala, spatiu si timp, la nivelul atentiei, procesarii si memorarii informatiei vizuale, auditive si tactile, precum si in prelucrarea secventiala a informatiei auditive sau vizuale. Astfel, nu exista doi copii dislexici cu simptome identice, deoarece disfunctiile cognitive specifice (afectarea capacitatilor partiale) apar in combinatii variate si grade de severitate diferite.
Exista o predispozitie pentru dislexie?
Exista mai multi factori de risc, printre care putem enumera:
- Predispozitia mostenita genetic (exista si alti membri ai familiei care au avut probleme similare)
- Leziuni minore ale sistemului nervos central („disfunctia minima cerebrala”) aparute in timpul sarcinii sau al complicatiilor din timpul nasterii (ex: hipoxie) sau post-natale
- Prematuritatea sau greutatea foarte mica la nastere (retardul de crestere fetala)
- Unele intarzieri in dezvoltarea psihomotorie (ex: limbaj, motricitate)
Datorandu-se unor disfuncti neurologice prezente inca de la nastere, dislexia prezinta manifestari ce pot fi observate de multe ori inca din perioada prescolara, odata ce copilul a inceput sa vorbeasca. Frecvent, copiii care vorbesc tarziu si incorect, manifestand diverse forme de dislalii sau alte tulburari de limbaj, sunt predispusi catre dislexie la varsta scolara insa nu intotdeauna copiii dislexici au avut in istoricul lor de dezvoltare o intarziere in dezvoltarea limbajului, existand alte forme ale dislexiei (ex: dislexia vizuala) care nu au legatura cu dezvoltarea limbajului. Prin urmare, dislexia NU este exclusiv o tulburare de limbaj asa cum, uneori, este gresit catalogata.
Parintii, educatoarele si invatatoarele sunt persoanele care au sansa sa observe cel mai repede si mai bine comportamentul si performantele copiilor in activitatile de joaca si invatare. Atunci cand sunt sesizate devreme semnele predispozitiei pentru dislexie, ei pot apela foarte repede la ajutorul specialistilor (psiholog, logoped), contribuind astfel la reducerea riscului de diagnosticare si remedierea cel putin partiala a simptomelor prin asigurarea interventiei terapeutice potrivite copilului.
Simptomele predispozitiei spre dislexie pot fi observate inca din perioada prescolara in vorbire, motricitate, abilitati de orientare in spatiu si timp, atentie, perceptie (auditiva sau vizuala) sau memorie. Intrucat, in general, tulburarile specifice de invatare sunt extrem de eterogere, fiecare copil este unic prin manifestarile sale, astfel ca in unele cazuri sunt observabile mai multe simptome usoare, iar in alte cazuri, desi numarul simptomelor este mai mic, severitatea acestora este considerabil mai mare. In plus, dislexia se asociaza frecvent atat cu alte tulburari specifice de invatare (disgrafia, disortografia, discalculia), cat si cu alte tulburari de neurodezvoltare (ex: ADHD, dispraxia, tulburarile de limbaj si comunicare).
Copiii dislexici nu isi pot insusi abilitatile de scris-citit cu metodele de predare obisnuite, avand nevoie de metode si de terapii specifice. Desi tulburarile de invatare NU se pot vindeca ci doar remedia, ignorarea acestora poate avea urmari grave in ceea ce priveste dezvoltarea emotionala a copilului, conducand la tulburari in dezvoltarea personalitatii si, ulterior la dificultati majore de integrare sociala si profesionala ale acestuia.
Autor: Monica Bolocan, psiholog clinician si educational
Ce este dislexia - Ask The Expert - NCLD
material informativ in limba engleza (sursa: YouTube)
