Studenţi dislexici şi studiile superioare -modelul din Marea Britanie
sursa: www.dislexic.ro
Experienţa unei studente din România la studii universitare în Marea Britanie
“În timp ce completam procesul de înregistrare pentru un curs universitar în Londra aveam opţiunea de a bifa o căsuţă în caz de ai o problemă de învăţare sau dacă suspectezi că ai.
Am fost contactată la scurt timp de către oficiul universităţii şi în urma unui interviu telefonic în care explicam de ce credeam că sunt dislexică: că întâmpin probleme de ortografie şi scriere ordonată, că întâmpin probleme de memorie şi că cu toate că îmi place să citesc, în cazul textelor puţin mai complexe nu înteleg ceea ce citesc, am fost îndrumată să fac o evaluare. Mi-a fost îndrumat un Evaluator iar în urma unei programări prin intermediul universităţii am participat la test.
Mi-a rămas întipărit în minte durata testului scris-citit deoarece a atins exact punctele mele cele mai slabe din toată cariera mea şcolară de până atunci. La partea de citit, mi s-a dat o povestioară scurtă pe care trebuia să o citesc cu voce tare. Am fost felicitată de către evaluator pentru intonaţia şi claritatea cu care am citit textul după care am fost rugată pe un ton foarte cald şi prietenos să închid cartea şi să reproduc textul. Momentul meu de glorie că citesc cu intonaţie a fost îngropat instantaneu cu o avalanşă de lacrimi deoarece eu nu îmi aminteam absolut nimic în afara primei fraze. Mi-au fost acordate câteva minute să mă liniştesc, apoi mi s-a explicat că atenţia mea se axează foarte mult pe procesul de corespundere sunet-simbol, mai mult decât semnificaţia textului pe care îl citesc .
Am participat la 11 teste unde cel mai mare scor l-am obţinut la rezolvarea problemelor nonverbale care mă încadrează în primii 5 la sută din populaţie (Raţionament Matrix), iar cele mai mici scoruri le-am obţinut la gândirea categorială (Asemănări), Prelucrare Secvenţială (Aritmetică) şi Recunoaştere Vizuală, care mă încadrează în ultimii 16 la sută din populaţie. Mi-a fost evaluată şi viteza citirii şi am aflat că citesc aproximativ 125 de cuvinte pe minut faţă de 200 de cuvinte pe minut care este de aşteptat de la studenţii universitari, iar media la scris mi-a ieşit de 13 cuvinte pe minut în comparaţie cu viteza minimă de 18 cuvinte pe minut care ar trebui obţinută de studenţii universitari.
Până în acel moment nici măcar nu am ştiut că sunt Dislexică. Am crezut mereu că sunt un elev slab şi obişnuiam să glumesc mereu că mie îmi place să merg la şcoală dar nu îmi place să învăţ, ca să înţeleg acum la vârsta adultă că eu de fapt nu puteam.
La sfârşitul raportului de evaluare care l-am înmânat apoi universităţii mi s-au recomandat următoarele:
- timp suplimentar la examene
- mai multă flexibilitate în privinţa termenelor limită a proiectelor scrise astfel încât să le pot pregăti mai bine.
- opţiunea de a putea utiliza un calculator la examenele scrise pentru a mî ajuta la procesarea şi organizarea informaţiilor scrise.
- libertatea de a putea înregistra cursurile folosind un dispozitiv de înregistrare audio, astfel încât să pot reasculta cursurile de câte ori am nevoie
- şi acolo unde este posibil de înmânat un rezumat al cursului la care urmează să particip astfel încât să am o viziune mai clară asupra cursului.
Mi-a fost acordat un tutor care săptămânal mă ajuta să duc la bun sfârşit proiectele. Ajutorul din partea tutorului a constat în organizarea ideilor, în crearea unui plan de studiu astfel încât nu mai eram copleşită în prezenţa unui manual sau în faţa unui proiect care trebuia înmânat în decurs de câteva zile.
De când am aflat că sunt Dislexică am încetat să mă mai învinovăţesc pentru faptul că nu am reuşit să am o carieră profesională aşa cum mi-aş fi dorit. Când vocea mea interioară începe să mă certe: “de ce nu eşti în stare să faci aia”, “de ce nu eşti în stare să faci cealalta”, “nu eşti bună la nimic”, chiar dacă pe moment îmi dau totuşi lacrimile, reuşesc să îi aduc aminte vocii din capul meu că am o problemă care nu ţine de mine şi că ar fi bine să fiu mândră de ceea ce am realizat până acum” – ne povesteşte sudenta noastră.
Testul aplicat pentru evaluarea Dislexiei
Pentru evaluarea abilităţilor cognitive s-a aplicat testul WAIS-III (Wechsler Adult Intelligence Scale), pentru evaluarea scris-cititului testele Spadafore Diagnostic Reading Test şi York Adult Assessment Battery for Dyslexia, iar pentru evaluarea mai profundă a limbajului Rapid Naming Test şi Comprehensive Test of Phonological Processing.
Rezultatul subtestelor testului WAIS-III, care se împart in 4 categorii: două indice IQ verbale (Working Memory Index şi Verbal Comprehension Index) şi două IQ de performanţă (Processing Speed Index şi Perceptual Organisation Index) ar trebui să fie aproximativ egale fără o diferenţă statistică semnificativă între ele. Cu toate acestea persoanele cu tulburări specifice de învăţare, cum ar fi dislexia vor avea de cele mai multe ori Working Memory Index sau Processing Speed Index mult mai mic decât celelate două indexuri.
Dislexia şi succesul academic
Foarte mulţi oameni sunt afectaţi de Dislexie şi cu toate acestea ajung foarte departe în viaţă, însă nu trebuie neglijată autostima de sine care poate fi mai scăzută datorită dificultăţilor întâlnite pe parcursul anilor şcolastici.
Indentificarea Dislexiei poate oferi individului o diferită perspectivă de viaţă. Poate alege un parcurs şcolar sau profesional ţinând cont de punctele sale forte dar şi de cele unde întâmpină mai multe dificultăţi.
În Marea Britanie toate instituţiile de tip superior, colegii sau universităţi trebuie să asigure toate condiţiile necesare elevilor cu tulburări de învăţare astfel încât studenţii dislexici să fie încurajaţi să facă studiile mai departe.
Paşii urmaţi de studenţii dislexici la studii superioare
Studenţii dislexici sau care suspectează că au Dislexie care se înscriu la studii universitare în Marea Britanie pot aplica pentru Disabled Student Alowance.
Aplicaţia trebuie însoţită de un raport de evaluare făcut după vârsta de 16 ani. Evaluarea se plăteşte şi poate costa de la 300-600 de lire sterline dar studenţii cu venit mic pot aplica pentru Access to Learning Funds.
Studenţii care se încadrează pentru Disabled Student Alowance, în urma unei evaluări individuale pot beneficia de echipament necesar pentru studii care poate include: PC, Hardware şi Programe Operative (cum ar fi crearea hărţilor conceptuale -map mind- sau corectarea ortografiei), un anumit număr de ore cu un tutor specializat în dislexie şi chiar o sumă anuală necesară pentru cărţi. De asememenea în decursul acestei evaluări se vor specifica în acord cu legea Equality Act, ajustările necesare, cum ar fi acordarea de extra timp la examene, lucru pe care universitatea va fi obligată să îl facă.
Camelia, 34 ani
Pentru mai multe informatii:
http://www.bdadyslexia.org.uk/educator/hints-and-tips-fe-he