Discalculia

Ce este DISCALCULIA?

Discalculia – sau tulburarea de calcul si rationament matematic – face parte din grupul „tulburarilor specifice de invatare”(TSI) ce au la baza o disfunctie neuro-biologica care afecteaza dezvoltarea capacitatii creierului de a opera cu numere. Un copil poate fi diagnosticat ca avand discalculie abia in clasa a III-a, dupa ce a parcurs invatarea tuturor operatiilor de baza si a avut suficient timp pentru exersarea si automatizarea acestora. Copiii cu forme usoare de discalculie - si mai ales cei cu inteligenta peste medie care reusesc sa compenseze partial dificultatile pe care le au - pot trece neobservati pana prin clasa a IV-a, cand asteptarile privind capacitatea de rationament matematic intrec performata lor. Discalculia poate afecta atat simtul numerelor (inclusiv al cantitatilor, distantelor, marimilor, procentelor, fractiilor etc), efectuarea corecta si fluenta a calculelor matematice simple (adunari, scaderi, inmultiri, impartiri) cat si efectuarea rationamentelor matematice simple sau complexe. Discalculia apare foarte rar ca tulburare singulara, ea fiind de obicei acompaniata si de alte tulburari specifice de invatare (dislexie, disgrafie), fiind de asemenea frecvent asociata cu ADHD (tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate) sau facand parte din tabloul clinic al altor afectiuni neurologice (ex: sindromul Gerstmann).

Ce NU este discalculia?

Pentru a lua in consideratie diagnosticul de „discalculie”, este nevoie sa fie intai eliminate alte cauze ale performantei scazute a copilului in invatarea matematicii, mai exact:

  • Nivelul sau cognitiv (IQ) sa fie normal
  • Performanta sa scolara sa nu fie afectata de un mediu familial si social defavorizant, de lipsa stimularii adecvate sau de alte aspecte culturale (ex: necunoasterea suficienta a limbii) sau chiar de simpla lipsa motivatiei interne pentru a invata
  • Copilul sa nu sufere de o afectiune medicala, tulburare psihiatrica (ex: depresie, anxietate, etc) sau neurologica (ex: epilepsie, afectiuni organice cerebrale etc) cu impact general asupra capacitatii sale de invatare
  • Dificultatile de invatare sa nu se datoreze unor deficite senzoriale (vizuale, auditive, motorii)

Important de retinut!

Discalculia, ca si celelalte TSI, NU depinde de nivelul de inteligenta. Chiar si copiii cu inteligenta superioara sau supradotati pot avea tulburari specifice de invatare, datorita faptului ca, in cazul TSI, este vorba doar de afectarea unor capacitati partiale specifice (anumite functii cognitive) in timp ce abilitatile adaptative generale sunt nealterate.

Copilul cu discalculie are o integrare scolara si sociala normala, problemele lui aparand doar atunci cand se confrunta cu probleme de calcul si rationament matematic. Numai reactia nepotrivita a celor din jur si catalogarea sa gresita ca „lenes”, „prost” sau „rau-intentionat” poate duce la probleme de adaptare scolara.

Prin urmare in TSI nu este vorba despre afectarea simultana atat a intregii capacitati de invatare cat si a functionarii adaptative (cum este cazul in retardul cognitiv sau tulburarile de spectru autist). Astfel, in TSI afectarea capacitatilor partiale de invatare poate aparea la nivelul dezvoltarii slabe a abilitatilor motorii fine sau grosiere, a posturii, echilibrului si orientarii in spatiu, la nivelul orientarii in schema corporala, spatiu si timp, la nivelul atentiei, procesarii si memorarii informatiei vizuale, auditive si tactile, precum si in prelucrarea secventiala a informatiei auditive sau vizuale. Astfel, nu exista doi copii cu discalculie cu simptome identice, deoarece disfunctiile cognitive specifice (afectarea capacitatilor partiale) apar in combinatii variate si grade de severitate diferite.

tumblr_inline_mznobeDlEK1qimkuh

Exista o predispozitie pentru discalculie?

Exista mai multi factori de risc, printre care putem enumera:

  • Predispozitia mostenita genetic (exista si alti membri ai familiei care au avut probleme similare)
  • Leziuni minore ale sistemului nervos central („disfunctia minima cerebrala”) aparute in timpul sarcinii sau al complicatiilor din timpul nasterii (ex: hipoxie) sau post-natale
  • Prematuritatea sau greutatea foarte mica la nastere (retardul de crestere fetala)
  • Unele intarzieri in dezvoltarea psihomotorie (ex: limbaj, motricitate)

Datorandu-se unor disfunctii neurologice prezente inca de la nastere, discalculia prezinta manifestari ce pot fi observate de multe ori inca din perioada prescolara, odata cu achizitia conceptelor de baza de numere, marimi, cantitati, directii, pozitii relative, timp si spatiu etc. O buna parte a abilitatii matematice este innascuta: la varsta prescolara, toti copiii pot, in mod natural, sa spuna ce este la fel si diferit intre doua sau mai multe obiecte, sa clasifice si sa sorteze obiectele dupa unul sau mai multe criterii, sa stabileasca ordinea corecta intr-o succesiune (ex: primul, al doilea, …, ultimul), sa inteleaga relatia dintre cauza si efect, dintre parte si intreg, sa inteleaga pozitiile relative (ex: deasupra /dedesubt/langa, la stanga / la dreapta, mai aproape / mai departe) etc.

Bazele relatiei copilului cu Matematica se pun devreme, inca de la Gradinita. Desi un ochi avizat poate recunoaste semnele unor dificultati inca de la 4-5 ani, acestea devin vizibile pentru parinti abia din clasa a III-a. Copiii care au o problema specifica bat pasul pe loc. Vorbim, desigur, de copii cu o inteligenta normala, care nu au intarzieri in dezvoltare si nici probleme senzoriale (ex: de vedere, de auz).

Iata doar cateva semne care, daca sunt observate la copiii de varsta scolara mica, pot indica existenta unei tulburari specifice de invatare a Matematicii:

  • Ii e greu sa raspunda la intrebarile de genul “care numar este mai mare, 7 sau 9?”
  • Are dificultati in a estima corect cate elemente sunt intr-o gramajoara (ex: daca sunt pana in 10 sau mai multe de 10)
  • Nu intelege ca intr-un grup este acelasi numar de elemente, indiferent de unde incepi sa le numeri. Prin urmare, nu isi da seama nici ca 3+2 este acelasi lucru cu 2+3, si socoteste de fiecare data de la capat
  • Are dificultati de a numara din 2 in 2 sau din 3 in 3 pentru ca nu isi poate reprezenta mental axa numerelor. Prin urmare, sta pe ganduri atunci cand e intrebat “14 este inaintea lui 17 sau dupa?”
  • Socoteste inca pe degete, desi a terminat clasa I. Nu poate face in minte socoteli, si in special scaderi. Nu memoreaza operatiile simple, si le face de fiecare data de la capat, ca si cum le vede prima data
  • Intelege cu greutate ca atunci cand intalneste urmatoarele cuvinte intr-o problema trebuie sa faca aceeasi operatie matematica: aduna, adauga, mai mult, in plus, mai mare cu, suma etc. Similar, si pentru scadere: scade, mai putin, in minus, fara, diferenta, mai mic, etc
  • Rezolva mai greu problemele matematice exprimate verbal, avand dificultati in a transpune vorbele in operatiile matematice echivalente. Spre exemplu, ii e greu sa inteleaga ce are de facut ca sa afle de cate bomboane are nevoie daca fiecare copil dintr-un grup vrea cate doua. In general, are dificultati de a rezolva probleme care impun identificarea unei strategii si mai multi pasi pentru rezolvare
  • Confunda cifrele, spre exemplu aude “9” si scrie “6”. Aceasta se intampla si atunci cand copilul are o dificultate de a asocia corect sunetul cu semnul grafic corespunzator, si poate fi semnul si al unei dislexii (tulburarea scris-cititului), prin urmare copilul poate avea probleme si de citit
  • Face greseli de calcul pentru ca nu aseaza corect cifrele unele sub altele, sau pierde randul pe pagina. In mod frecvent, copiii cu discalculie (tulburarea de calcul matematic), dar si cei cu ADHD au dificultati de procesare vizuala, spatiala si coordonare ochi-mana care duc la astfel de greseli. Mai pot fi probleme specifice de vedere (nu neaparat de acuitate si claritate a vederii, cat mai ales optometrice, de coordonare a globilor oculari), si de aceea se impune o evaluare de specialitate. Acesti copii au si dificultati de scris si citit in egala masura.
  • Are dificultati in a identifica regula care leaga elementele dintr-o serie, spre exemplu “ce cifre urmeaza in sirul 0,4,8,12,16…” (aceasta abilitate depinde, desigur, si de nivelul de inteligenta)
  • Retine cu greu siruri de numere (gen numere de telefon), date de nastere sau alte siruri de elemente, ca de exemplu alfabetul, lunile anului sau chiar zilele saptamanii. Confunda adesea directiile (dreapta, stanga), si invata cu dificultate sa citeasca ora pe ceas
  • In clasele mai mari, nu intelege notiunile de fractii, proportii, procente, grafice, valori pozitive si negative si apreciaza gresit distantele, viteza sau timpul

Intrucat si copiii care au un blocaj emotional (ex: anxietate legata de matematica), o tulburare emotionala care afecteaza capacitatea de concentrare a atentiei (ex: alte forme de anxietate, tulburarea obsesiv-compulsiva, depresia, etc) sau ADHD (tulburarea de deficit de atentie si hiperactivitate) manifesta o parte din aceste dificultati, este important de identificat care este sursa primara a dificultatilor copilului pentru a-l ajuta corespunzator. In cazul unei discalculii, aceste probleme se datoreaza unui mod particular in care creierul proceseaza informatia, si copilul are nevoie de ajutor specific pentru a le depasi. Este important de stiut ca discalculia, ca si dislexia, nu este “o boala”, prin urmare nu se vindeca, si dureaza toata viata. Este pur si simplu un tipar atipic de functionare neurologica. Ea poate fi insa compensata prin terapii specifice (cu anumite limite, in functie de severitate), astfel incat copilul sa aiba o viata scolara normala.

Autor: Monica Bolocan, psiholog clinician si educational

Ce este discalculia - Ask The Expert - NCLD

material informativ in limba engleza (sursa: YouTube)

error: Continutul nu poate fi copiat !!! Toate drepturile sunt rezervate.